Cele cateva companii care hranesc lumea. Si ceva despre reclame …


Nu multi oameni isi dau seama ca cele mai multe dintre alimentele procesate disponibile pe piata, fie ca sunt din magazine sau lanturile de fast-food, toate provin de la unele si aceleasi companii. Chiar si mai putini oameni isi dau seama de faptul ca aceste companii sunt principalii actori in organizatiile de elita, care decid politicile de sanatate, sociale si economice din intreaga lume.

Ne vom uita la cele trei mari companii din lume care hranesc lumea, la brandurile lor multe si la tacticile pe care le folosesc  pentru a face oamenii sa tanjeasca dupa produsele lor.

Daca cineva ar studia cu atentie etichetele de pe produsele ambalate dintr-un magazin alimentar obisnuit, acesta ar putea probabil observa ca aceleasi nume de companii apar in mod repetat: Nestle, Kraft, General Mills si alte cateva. Multe branduri care ofera alimente „facute de casa” sau alimente cu „totul-naturale/organice” nu sunt nimic mai mult decat filiale a acestor cateva mega companii extinse la nivel mondial. Diferenta majora dintre brandul principal si filiale este ambalajul si publicitatea, care sunt directionate pentru a ajunge la pieti diferite. In scopul de a pastra imaginea artizanata cu atentie in jurul unui produs, conexiunile cu compania „mama” sunt adesea convenabil ascunse. Imaginati-va o raclama ca aceasta pentru apa imbuteliata: „Bea apa pura, curata si racoritoare Aquafina, imbuteliata cu grija din sursele naturale si distantate Himalaya…ADUSA PENTRU TINE DE PEPSICO, PRODUCATORUL TACO BELL SI CHEETOS MIGHTY ZINGERS !’’ Aceasta probabil ar strica imaginea de sanatos, natural pe care ei incearca s-o creeze produsului.

Acesta este motivul pentru care comercializarea si brandingul sunt cele mai vitale parti ale industriei alimentare. Fiecare produs trebuie sa „traiasca” in propria sa lume, separat de societatea lui „mama” si produse similare. Publicitatea este atat de puternica incat doua marci similare de cereale, facute din aceleasi ingrediente de baza, pot fi directionate catre piete complet diferite. De exemplu, sunt cerealele Special K si Rice Krispies atat de diferite? Dintr-un punct de vedere strict rational, aceste produse sunt aproape identice ca forma, gust si ingrediente. Dar, din punct de vedere irational (de marketing) aceste produse sunt in doua lumi diferite. Reclamele pentru Rice Krispies se desfasoara in jurul unor personaje viu colorate din desene animate si difuzate sambata dimineata in timpul programelor pentru copii in timp ce Special K tinde sa prezinte femei in forma facand yoga (sau fiind in drumul lor spre sau de la yoga). Cutiile Rice Krispies ofera jocuri sau jucarii cadou, in timp ce cutiile Special K ofera acces la un website „provocare la pierdere in greutate’’. Toate acestea sunt fum si oglinzi, pentru ca la urma urmei fie ca alegi pe unul fie ca pe celalalt sau orice alt tip de cereale din magazin, mananci acelasi lucru si banii tai sfarsesc in acelasi loc.

Industria alimentelor procesate poate fi considerata o adevarata oligopolie. Impreuna, cele trei companii importante de alimente procesate, Nestle, Kraft Foods si PepsiCo, realizeaza o proportie dominanta de vanzari de alimente procesate la nivel global. De fapt, aceste trei companii sunt deseori folosite ca exemplu „regula celor trei” in scolile pentru business, din moment ce acestea sunt un exemplu viu a unei piete dominata de trei actori gigantici. Pozitia lor ca furnizori de produse alimentare la nivel mondial a facut aceste conglomerate extrem de puternice, si sunt reprezentate in cele mai multe organizatii de elita, cum ar fi Consiliul de Relatii Externe. Acest lucru nu numai ca le permite sa propuna politicile lor preferate pe probleme de nutritie si sanatate pe tot globul, ci si pe probleme economice, politice si sociale. O astfel de proeminenta permite acestor companii de asemenea sa-si asigure continua pozitie dominanta pe piata, prin elaborare de politici, acces la informatii confidentiale si intimidare a concurentilor potentiali. Daca se considera in mod obiectiv oligopolul companiilor mari precum acestea, este o amenintare directa la teoriile pietei libere.

Astazi, in cazul in care o companie mica de alimente ar crea un produs nou revolutionar, aceasta ar gasi foarte dificil sa obtina distributia fara a preda drepturile sale uneia dintre aceste conglomerate. In plus, pe langa dominarea rafturilor, cei Trei Mari controleaza cele mai multe retele de distributie la nivel global, pana acolo unde companiile in devenire nu pot ajunge la consumatori fara sa trateze cu ei. Singura modalitate prin care propietarii de mici afaceri pot evita ani de lupta si de respingere pentru a obtine un spatiu in rafturile din supermarketuri, este sa ajunga la un acord de licentiere cu unul dintre giganti, in care propietarul cedeaza dreptul de propietate si drepturile la produs in schimbul unor cecuri redevente (care sunt de obicei un mic procent din vanzari). Fiecare acord de licentiere consolideaza pozitia acestor companii si elimina amenintarile din partea oricarui potential concurent care creaza produse de schimbare-a-jocului.

Aici sunt primele trei companii si o lista rezumat a multiplelor lor marci:

1-Nestle


Nestle este cea mai mare companie de produse alimentare din lume. Aceasta are 6,000 de marci, cu o gama larga de produse intr-o serie de piete, inclusiv cafea, apa imbuteliata si alte bauturi, ciocolata, inghetata, alimente pentru sugari, nutritii pentru performanta si suplimente alimentare, condimente, alimente congelate si refrigerate, produse zaharoase si hrana pentru animalele de companie. In 2009, vanzarile consolidate au ajuns aproape la 120 de miliarde de dolari si investitii in cercetari si dezvoltare au fost de 2.24 miliarde de dolari. Presedintele companiei, domnul Brabeck-Letmathe este in consiliul de administratie a Credit Suisse Group, L’Oreal si ExxonMobil. El este de asemenea membru al ERT (Masa Rotunda Europeana a Industriasilor), precum si membru al fundatiei Forumul Economic Mondial (un actor important in impingerea spre un guvern mondial).

Produsele vandute de Nestle includ:

Cereale

Cinnamon Toast Crunch
Cheerios (in afara Statelor Unite, Canada si Australia)
Cini Minis
Cheerios Honey Nut (in afara Statelor Unite, Canada si Australia)
Oat Cheerios (cheerios de ovaz)
Cookie Crisp
Golden Grahams
Honey Stars
Koko Krunch
Cereale Milo
Nestlé Corn Flakes
Nesquik
Shreddies
Shredded Wheat
Clusters
Trix

Iaurt

Munch Bunch
Ski

Cafea

Bonka
Nescafé
Nespresso
Partner’s Blend
Ricoffy
Ristretto
Ricoré
Sical
Tofa
Taster’s Choice
Zoégas
Shrameet

Apa

Aberfoyle
Aqua D’Or
Aqua Pod
Acqua Panna
Al Manhal
Aquapod
Arrowhead
Buxton
Contrex
Deer Park
Hépar
Ice Mountain
Henniez
Korpi
Levissima
Nestlé Aquarel
Nestlé Vera
Ozarka
Perrier
Poland Spring
Powwow
Minere
Pure Life/Pureza Vital
Quézac
San Pellegrino
San Bernardo
Viladrau
Vittel
Zephyrhills

Alte bauturi

Nestea (asociat cu Coca-Cola, Parteneri de Bauturi la Nivel Mondial)
Enviga (asociat cu Coca-Cola, Parteneri de Bauturi la Nivel Mondial)
Milo
Carnation
Caro
Nesquik
Libby’s
Growers Direct Organic Fruit Juices
Good Host
Juicy Juice
Ski up and go

Produse de raft

Bear Brand
Carnation
Christie
Coffee-Mate
Dancow
Gloria
Klim
La Lechera
Milkmaid
Nespray
Nestlé
Nesvita
Nestlé Omega Plus
Nido
Ninho
Svelty
Emswiss
Milo

Inghetata

Camy
Dreyer’s
Edy’s
Frisco
Häagen-Dazs (America de Nord si Marea Britanie)
Hjem-IS (Danemarca & Norvegia)
Maxibon
Motta
Mivvi
Nestlé
Nestlé Drumstick
Oreo (Canada)
Peters (Australia)
Push-Up
Schöller
Skinny Cow

Hrana pentru sugari

Alete
Alfare
Beba
Cérélac
FM 85
Gerber (cea mai mare companie de alimente pentru copii din lume)
Good Start
Guigoz
Lactogen
Nan
NAN HA
NanSoy
Neslac
Nestlé
Nestogen
Nido
PreNan

Suplimente nutritive

Musashi
Neston
Nesvita
PowerBar
Pria
Supligen

Suplimente alimentare/nutritii

Boost
Carnation Instant Breakfast
Nutren
Peptamen
Glytrol
Crucial
Impact
Isosource
Fibersource
Diabetisource
Compleat
Optifast
Resource

Condimente

Buitoni
Maggi
Carpathia
CHEF
Thomy
Winiary

Alimente congelate

Stouffer’s
Lean Cuisine
Buitoni
Hot Pockets
Lean Pockets
Papa Guiseppi
Tombstone Pizza
Jack’s Pizza
DiGiorno Pizza
California Pizza Kitchen Frozen

Ciocolata, produse zaharoase, produse de patiserie

100 Grand Bar
Aero
After Eight
Allens
Animal Bar
Baby Ruth
Bertie Beetle (Australia)
Big Turk (Canada)
Black Magic
Boci (Ungaria)
Blue Riband
Bono(Brazilia)
Breakaway
Butterfinger
Butterfinger BB’s
Butterfinger Crisp
Bon Pari (Republica Ceha, Polonia si Ungaria)
Cailler
Caramac
Carlos V
Chips Ahoy! (Canada)
Coffee Crisp
Chunky
Drifter
Frigor
Galak/Milkybar
Goobers
Heaven
Hercules Bars (cu Disney)
Icebreakers
Kit Kat (in SUA este Hershey)
Lion
Matchmakers
Milky Bar
Mirage
Joff
Munchies
Nestlé Alpine White
Nestlé with Almonds
Nestlé Crunch
Nestlé Crunch Crisp
Nestlé Crunch with Caramel
Nestlé Crunch with Peanuts
Nestlé Crunch Pieces
Nestlé Crunch White
Nestlé Milk Chocolate
Nestlé Princessa
Nestlé Wonder Ball
Nips
Nuts (Europa)
Oh Henry (cu exceptia SUA)
Peppermint Crisp
Perugina Baci
Polo
Quality Street
Raisinets
Rolo (Hershey in SUA)
Rowntrees

Fruit Pastilles
Jelly Tots
Pick & Mix
Randoms
Fruit Gums
Tooty Frooties
Juicy Jellies
Snowcaps

Smarties
Texan Bar
Toffee Crisp
Toll House cookies
Turtles
Walnut Whip
Violet Crumble
Yorkie
XXX mints

Hrana pentru animale

Alpo
Beneful
Cat Chow
Dog Chow
Fancy Feast
Felix
Friskies
Go Cat
Butchers
Bakers
Winalot
Gourmet
Mighty Dog
Mon Petit
ONE
Pro Plan
Purina
Tidy Cats

Controversa

Nestle s-a confruntat cu o continua rezistenta in intreaga lume pentru promovarea inlocuitorilor laptelui matern (formula pentru sugari), in special in tarile din lumea a treia. Potrivit campaniilor, Nestle contribuie la suferinte inutile si chiar decese de copii, in mare masura printre cei saraci.

Grupuri de avocatura si caritate au acuzat Nestle de metode neetice prin promovarea formulei pentru sugari peste laptele matern, mamelor sarace din tarile nedezvoltate. De exemplu, IBFAN sustine ca Nestle distribuie gratuit mostre de formula prin spitale si maternitati; dupa iesirea din spital, formula nu mai este gratuita, dar pentru ca suplimentarea a intervenit cu lactatia, familia trebuie sa continue sa cumpere formula. IBFAN de asemenea acuza  Nestle ca foloseste „ajutorul umanitar” pentru a crea piete, nu-si eticheteaza produsele intr-o limba adecvata tarilor in care aceste produse sunt vandute, si ofera cadouri si sponsorizari pentru a influenta lucratorii din domeniul sanatatii sa le promoveze produsele. Nestle neaga aceste acuzatii.

– Source

2- Produse Kraft

O filiala a lui Philip Morris (producatorul de tigari Marlboro). Kraft Foods este cea mai mare fabrica de produse de cofetarie, alimente si bauturi, cu sediul in Statele Unite. Are multe marci pe pieti in mai mult de 155 de tari; 11 din marcile sale mondiale castiga fiecare mai mult de 1 miliard de dolari anual. Ca si Nestle, Kraft si-a consolidat statutul in oligarhia alimentara prin cumpararea marcilor gigantice, cum ar fi Nabisco (Oreos, Chips Ahoy, Fig Newtons, Ritz, etc.) si Cadbury (Ferrero Rocher, Dairy Milk, Caramilk, etc).

Daca stam sa adunam, cate ore am petrecut fascinati de ciocolata curgatoare de la TV?

Ofiterul Sef Executiv al Kraft, Irene Blecker Rosenfeld a fost evaluata pe locul doi ca „cea mai puternica femeie din lume”. Nu este surprinzator, de vreme ce aproape intreaga lume consuma alimente Kraft. Inainte de a se alatura companiei Kraft, Rosenfeld a fost Presedinte si Ofiter Sef Executiv la Frito-Lay, o divizie a PepsiCo (un altul dintre cei ’’Trei Mari’’). Marcile Kraft includ:

Toblerone (batoane de ciocolata)
A1 Steak Sauce
Ali Coffee
Arrowroot (biscuiti)
Back to Nature
Baker’s (ciocolata)
Balance Bar
Better Cheddars
Boca Burger
Bonox
Breakstone’s
BullsEye Barbecue Sauce
Café HAG
California Pizza Kitchen (produs alimentar)
Calumet Baking Powder
Cameo (biscuiti)
Capri Sun (suc)
Carte Noire
Cheesybite
Cheese Nips
Cheez Whiz
Chicken in a Biskit
Chips Ahoy! (biscuiti)
Christie (diviziune canadiana de la Nabisco)
Claussen (muraturi)
Clight
Club Social (biscuiti)
Cool Whip (frisca non-lactata)
CornNuts (gustari alimentare)
Côte d’Or (Belgia)
Country Time (concentrat sucuri)
Cracker Barrel
Crystal Light
Dairylea (Europa)
Delissio (Canada)
DiGiorno (pizza)
Easy Cheese
Fig Newtons
Fudgee-O (Canada)
General Foods International
Grape-Nuts (cereale mic dejun)
Grey Poupon (mustar)

Handi-Snacks
Honey Maid
In-A-Biskit (Australia)
Jack’s Pizza
Jacobs (Europa)
Jell-O (desert gelatina)
Jet-Puffed Marshmallows
Kenco (Marea Britanie)
Knox (gelatina)
Knudsen (produse lactate)
Kool-Aid (drink mix)
Kraft BBQ Sauce
Kraft Caramels
Kraft Macaroni and Cheese
Kraft Dinner (Canada)
Kraft Easymac
Kraft Mayo
Kraft Bagelfuls
Kraft Peanut Butter (Canada)
Kraft Singles (branzeturi procesate si pasteurizate)
Kraft Sandwich Spread
Lefèvre-Utile
Lunchables
Maxwell House (cafea)
Miracle Whip (sos pentru salate)

Nabisco
Nabob (cafea) (Canada)
Naked Drinks
Nilla
Nutter Butter
Onko (cafea)
Oreo (biscuiti)
Oscar Mayer
Grated Parmesan cheese (branza Parmesan)
Philadelphia cream cheese (crema de branza)
Pigrolac
Planters
Polly-O (branza)
Premium (biscuiti sarati, marca Nabisco)
Pretzels
P’tit Québec
Prince Polo
Pure Kraft Salad Dressings
Ritz
Royal baking powder
Seven Seas (sos pentru salata)
Sanka (cafea decafeinizata)
Shake ‘n Bake
Simmenthal (carne conservata)
Snackabouts
SnackWells
South Beach Living
Starbucks (produs alimentar)
Stove Top stuffing
Suchard
Taco Bell (produs alimentar)
Tang
Tassimo (masina de cafea automata folosing boabe marca T-Discs)

PepsiCo

PepsiCo Incorporated este o corporatie Fortune 500 (Fortune Global 500 este un clasament al celor mai mari companii din lume după cifra de afaceri, întocmit de prestigioasa revistă de afaceri Fortune) cu sediul in Purchase, Harrison, New York, cu interese in procesul de fabricatie, comercializare si distribuitie a bauturilor, alimente pe baza de cereale si alte produse. Daca nu ai ghicit, produsul sau principal este Pepsi Cola, dar aceasta bautura nu este singurul produs al companiei. De fapt, un adolescent cu apetit ar putea parasi cu usurinta un magazin cu trei sau patru produse PepsiCo fara sa-si dea seama (sau sa-i pese).

PepsiCo este un membru „Premium” al Consiliului pentru Relatii Externe (CFR) si al institutului Brookings, doua dintre cele mai importante organizatii ale elitei mondiale (asa cum se vede in articolul Naming Names: Your Real Government). Presedintele si CEO al PepsiCo, Indra Nooyi, este parte a Forumului Economic Mondial. In cadrul acestor organizatii, directori de la PepsiCo si de la alte mega-corporatii precum Sony (cea mai mare emblema in industria muzicala), Nike (cel mai mare vanzator mondial de incaltaminte), Rockefeller Group International, si Lockheed Martin (cea mai mare companie de aparare din lume), lucreaza alaturi de diferiti sefi de stat (inclusiv fosti presedinti SUA), factori de decizie politica (cum ar fi actualul secretar de stat al SUA, Hilary Rodham Clinton) si personaje (cum ar fi Tom Brokaw si George Clooney), pentru a dezvolta opinii politice, sociale si economice si recomandari care afecteaza tari intregi. Politicile favorizate de catre aceste organizatii directioneaza colectiv lumea spre un guvern unic mondial si o moneda unica mondiala, in ceea ce este adeseori mentionat ca si „Noua Ordine Mondiala”.

Marcile PepsiCo includ:

Bauturi:

AMP
Brisk
Mountain Dew
Ocean Spray
Mist
Aquafina
Lipton Ice Tea
MUG
Pepsi
Sobe
Gatorade
Tropicana
No Fear Energy Drink
Propel Enhanced Water
Starbucks (produse retail)

Alimente

Lay’s
Doritos
Tostitos
Cheetos
Fritos
Sun Chips
Baked!
Frito Lay Dips
Baken-Ets
Chester’s Puffcorn
Cracker Jack
El Isleno Plantain Chips
Frti-Lay Peanuts
Funyuns
Gamesa
Grandma’s
Matador
Maui Style Potato Chips
Miss Vickie’s
Munchies
Munchos
Natural
Nut Harvest
Quaker
Rold Gold
Ruffles
Sabritones
Santitas
Smartfood
Spitz
Stacy’s

Da, chiar si bunul si demnul de incredere tip Quaker face parte din PepsiCo.

Compania Spin-Off (Filiala)

PepsiCo de asemenea hraneste zilnic milioane de oameni prin divizia sa, compania Yum!, care detine lanturi de restaurante precum Pizza Hut, Taco Bell, KFC, Hot’n Now, East Side Mario’s, D’Angelo Sandwich Shops, Chevys Fresh Mex, California Pizza Kitchen si Stolichnaya

   O imagine ciudata de pe website-ul oficial al companiei Yum!

Multe din produsele enumerate mai sus au existat timp de decenii, unele de peste un secol. Care este secretul unui asa succes de durata? In primul rand, reteta trebuie sa fie tocmai buna. Dupa cum am mentionat mai sus, Nestle a cheltuit mai mult de 2 miliarde de dolari numai in 2009 pentru cercetari si dezvoltari, care sunt in principal folositi pentru a plati oameni in laboratoare de condimente pentru a crea cele mai atractive, satisfacatoare gustului, adictive si bineinteles si cost-eficiente produse posibile. Propietatile adictive de sare, grasimi, zahar si alte chimicale sunt bine cunoscute cercetatorilor de 2 miliarde de dolari pe an. Alimentele procesate contin un amestec calculat cu grija de chimicale si aditivi care trimit semnale „satisfacatoare” creierului, care creier apoi continua sa caute sub forma de pofte.

Cu toate acestea exista nenumarate companii care vand produse similare. Deci, pentru a-si pastra consumatorii si ai face sa revina la brandul lor specific, corporatiile investesc miliarde de dolari intr-un al doilea secret al succesului: „loialitate fata de marca’’, realizat prin comercializare si publicitate.

Publicitatea irationala

In timp ce scopul final a unei reclame este sa vinda un produs, firmele PR (Relatii Publice) va vor spune ca ei cauta sa mearga dincolo de vanzarea ieftina. Misiunea lor este de a crea un atasament emotional fata de un produs, un concept care este total irational, dar extrem de eficient. Ei nu vor doar sa iti placa produsul lor, ei doresc ca tu sa te identifici cu el, sa te definesti prin el. Ei sunt in cautarea de a crea clientii fideli, pe tot parcursul vietii lor,prin crearea unei imagini, un stil de viata si chiar o filosofie in jurul unui produs.

Sa luam aceasta reclama, Miracle Whip, ca un exemplu.

Difuzand oameni care petrec si alearga pe plaja, aceasta reclama incearca sa creeze o asociere intre produs si a fi tanar, a fi cel mai bun si rebel. Desi reclama este un pic de prost gust, sunt de acord ca nu exista nimic mai rebel decat sa-i umpli fata cuiva cu un sandwich plin cu substitut de maioneza. Rock on.

Reclame ca acestea sunt calculate cu meticulozitate pentru a ajunge la o anumita populatie demografica si pentru a genera emotii specifice printre acesti telespectatori. Pentru a atinge aceste obiective, ei se bazeaza pe cercetari ample asupra comportamentului uman.

   „Nici un grup de sociologi nu pot aproxima echipe de publicitate in colectarea si prelucrarea datelor cu caracter social exploatabile. Echipele de publicitate trebuie sa cheltuiasca anual miliarde in cercetari si testari de reactii, si produsele lor sunt magnifice acumulari de material despre experienta impartasita si sentimentele intregii comunitati.”

– Marshal McLuhan, The Extensions of Man

Pentru a vinde loialitate unui telespectator fata de marca printr-o reclama de televiziune, argumentele rationale/logice au efecte limitate. Cele mai eficiente reclame de succes sunt in masura sa treaca peste gandirea rationala (unde un argument poate fie acceptat sau respins) si sa se furiseze direct in subconstientul telespectatorului, prin intermediul instinctelor lor, temeri sau nesiguranta.

   „Este cunoscut despre fiinta umana, tendintele sale, dorintele, nevoile, mecanismele psihice, automatismele precum si din cunostinte de psihologie sociala si psihologie analitica ca propaganda purifica tehnicile sale’’.

Pentru a ilustra acest lucru, sa ne uitam la doua reclame alimentare tipice care vizeaza o piata importanta: mamele.

   Publicitate irationala: Vanzari care vizeaza mamele

Pentru negustori, mamele sunt un vis. Ele au un punct enorm de slab: copiii, mai ales proprii copii. Aceasta dragoste pentru copii nu este rationala: instinctul matern este cel mai primitiv si hormonal reflex al umanitatii. Pentru a patrunde in el trebuie sa patrunzi direct la panoul cu fire din interiorul unei mame. Prin utilizarea unor grupuri de cercetari, agentii de publicitate au invatat cele mai eficiente modalitati de a obtine reactii de la mame, si de a crea reclame directionate care le fac pe mame sa simta ingrijorare, teama, furie sau nesiguranta. Odata ce tinta ajunge in stadiul emotional destinat, produsul este prezentat ca fiind raspunsul la toate. Aici este o reclama la faina, adresat in mod specific mamelor:

Deci aceasta reclama vinde faina. O punga mare si intreaga de pudra alba. Daca reclama era rationala, ar fi descris calitatea superioara a fainii (care sa fie adevarata) sau poate costul sau avantajos. Dar nu face asta. Merge direct catre emotii.

Pentru a ajunge in mod efectiv la audienta, reclama nu vorbeste despre faina deloc, ci despre ati iubi copiii si „coace amintiri”. In spatele acestei dragalasenii, si sentiment de caldura, adevarul este ca reclama tinteste in teama viscerala a mamei de a fi considerata „un parinte rau”. Pentru a face acest lucru comercializantii au conceput un ingenios discurs si psihologic manipulativ tinut de o fata draguta animata care le face pe mamele  „care nu coc’’ sa simta o mega-vinovatie. Reclama spune in principiu acest lucru:

   „Prin refuzul de a coace briose pentru copiii dumneavoastra, ii jefuiti de amintirile fericite despre linsul lingurii pline de aluat. Si din moment ce amintirile sunt tot ce avem in viata, practic ii jefuiti de VIETILE LOR. Cum puteti sa le faceti asa ceva? Vreti ca copiii dstra sa devina indivizi lipsiti de viata si raniti? Asta va doriti ? Nu? Ei bine, nu mai fi o astfel de mama incompetenta, cumpara punga aia de faina si coace niste prajituri. Poate atunci copiii tai isi vor aminti de tine ca de o „Mama Buna’’. Poate. Daca nu e prea tarziu. S-ar putea sa fi dat totul peste cap deja cu felul tau scandalos de a nu coace. Rusine!”

Aici este o alta reclama tintita spre mame.

Te-ai ghemuit un pic privind la acest clip? Nimic despre el nu are sens. Lucru bun ca rationalitatea nu este necesara pentru a vinde lucruri. In primul rand, sa ne indreptam atentia spre ce este mai evident: in cazul in care acest lucru s-ar fi intamplat in viata reala, cei mai multi dintre studenti ar fi enervati. Conversatia mai realista ar fi fost aceasta:

   „Buna, mama. Am primit pachetul de la tine…De ce mi-ai trimis unt de arahide? Nu inteleg… Tu esti constienta ca eu pot cumpara unt de arahide aici, nu? Deci, de ce mi-ai trimis asta? Stii ce i-au trimis parintii lui Jenny? Trei sute de dolari. Eu ce primesc? Un „nenorocit” de borcan cu unt de arahide?!”

Acum serios, cum am mentionat mai sus, tipii de la marketing trec peste argumentele rationale in care cineva ar considera untul de arahide ca fiind simplu un borcan cu alune zdrobite. In lumea comercializantilor, untul de arahide trebuie sa fie mai mult decat unt de arahide. Prin reclama sa, JIF nu mai este un borcan produs in masa cu alune de calitate inferioara si zahar, ci un simbol al caldurii materne in lumea asta rece si cruda. Publicitatea inlocuieste ignoranta sau indiferenta fata de un produs cu un buchet de sentimente spongioase care nu au nimic de a face cu untul de arahide. Si in cazul in care nu ai inteles mesajul, reclama merge inainte si o si ortografiaza pentru tine: „Este mai mult decat acel gust grozav de arahide, alegand Jif este un mod minunat de a arata cuiva cat de mult iti pasa’’.

In concluzie

De ce i-ar pasa cuiva ce companie vinde ce produs? In primul rand este o chestiune de sanatate. Aproape toate din sutele de produse mentionate in acest aricol contin ingrediente toxice, de la cantitati excesive de grasimi saturate pana la aditivi cum ar fi MSG, sirop de porumb de inalta fructoza (HFCS), mercur, si/sau aspartam. Aceste substante, si multe altele asemanatoare, sunt otravitoare pentru organism, sistemul nervos si creier (dupa cum s-a discutat in articolul Tampirea societatii: Alimente, Bauturi si Medicamente). Alimentele procesate fac intreaga lume mai grasa, mai bolnava si mai tampita, chiar daca numai cateva companii le produc. Este vital sa le stiti si sa le recunoasteti…astfel incat sa le puteti evita. De asemenea, este important sa recunoasteti tacticile de baza ale marketingului (tacticile de introducere pe piata a unui produs) care sunt folosite pentru a impinge consumatorii sa cumpere produsele alimentare procesate.

Cu toate acestea, problema este cu mult mai mare decat sanatatea individuala. Sa fi constient de companiile care iti vind hrana este sa fi constient de actorii importanti ale elitei mondiale. Dupa cum este spus „controlati hrana si veti controla populatia’’ (Henry Kissinger). Daca consideri ca este important sa stii adevarul despre structura de putere a lumii, este fundamental sa stii despre aceste companii si de a intelege infiltrarea lor extinsa in toate domeniile societatii noastre globale. Ei s-ar putea „doar” sa vanda produse alimentare, dar puterea si pozitia lor ofera acestor conglomerate un rol activ in guvernarea lumii, inclusiv a economiei, politicii, legiferarii legilor si chiar armatei (cine crezi ca serveste mesele armatei) Cei Trei Mari si alte corporatii dominante la nivel mondial ca acestea fac parte din organizatii care stabilesc „think tank-ul” politic, precum Consiliul pentru Relatii Externe (CFR) si grupul Bilderberg, care sunt adevaratele motoare din spatele schimbarilor globale. Ar trebui PepsiCo sa aiba un cuvant de spus in invazia unei tari precum Iran? Ei bine, da. Si de fiecare data cand cumperi un Pepsi sau o punga de snacksuri Doritos, sau un suc Tropicana, ii ajuti sa devina mai bogati si mai puternici. Din fericire exista o modalitate usoara de a opri sprijinirea acestor companii: pur si simplu inlocuieste produsele alimentare procesate pe care le cumperi de la aceste companii cu alimente proaspete cumparate de la comerciantii locali. Iti vei imbunatati sanatatea si economia ta locala, dar cel mai important, vei deveni de asemenea si cel mai cumplit cosmar al elitelor: un consumator rational.

Din articolul Irrational Consumerism (or The Few Companies Who Feed the World)

%d bloggers like this: