Urbanismul-“planuirea orasului”-este metoda capitalismului de a prelua controlul
asupra modului natural si uman de a locui.Urmarind logica dezvoltare a controlului total,
capitalismul poate acum sa refaca spatiul in propriul decor personal.”
Pe cand sclavii isi construiesc lumea prin propria munca,
decorul lumii devine o inchisoare in care ei sunt fortati sa locuiasca;
o lume murdara lipsita de bun gust sau parfum,o gazda a mizeriei inerente
dominante in modul de productie.
Decorul acesta este intr-un stat aflat intr-o constructie permanenta,nimic in el
 nu este constant.Redecorarea neincetata a spatiului ce ne inconjoara este justificata
de amnezia generalizata si insecuritatea cu care locuitorii trebuie sa traiasca.
Obiectivul sistemului este acela de a farda totul ce tine de imaginea sa:
in fiecare zi lumea devine mai murdara si mai zgomotoasa,precum o fabrica.
 Fiecare centimetru din aceasta lume apartine unui stat sau unei persoane.
Aceasta hotie sociala de achizitii de pamanturi este manifestata de omniprezenta
zidurilor,gardurilor,barierelor si a granitelor.Acestea sunt semnele vizibile
a impartirii care invadeaza totul.Unificarea spatiului pentru activitati comerciale,oricum,ramane marele obiectiv al timpurilor noastre triste.Lumea trebuie sa devina o  imensa si eficienta autostrada pentru a facilita transportul marfurilor.
Fiecare obstacol,uman sau natural,trebuie distrus.Concentrarea inumana a sclavilor moderni in spatii reduse reflecta vietile lor si evoca custi,inchisori,si pesteri.Dar in contrast cu sclavii sau prizonierii,sclavul modern plateste pentru cusca sa.