Unul din veteranii naţionaliştilor ucraineni, Stepan Hmara, în prezent membru în Consiliul de conducere al Partidului Popular din Ucraina, a declarat că ţara sa este în drept să emită pretenţii teritoriale faţă de România, acuzând Bucureştiul de “asuprirea” diasporei ucrainene din România, transmit joi Regnum şi Glavred, citând biroul de presă al formaţiunii, potrivit Agerpres.

“România deţine un număr semnificativ de teritorii etnice ucrainene, constând din regiunile istorice Marmaroscina (Maramureşul), zona Dunării şi Bucovina de Sud” – a spus Hmara, adăugând că “Ucraina are toate motivele să ridice pretenţii teritoriale faţă de România şi nu invers”.

Veteranul naţionaliştilor ucraineni a făcut aceste declaraţii comentând în legătură cu situaţia insulei Maican, asupra căreia, în opinia sa, ridică pretenţii România, fără să intre în miezul problemei legate de înnămolirea şenalului navigabil al Dunării.

“Teritoriile etnice ucrainene acoperă aproape un sfert din România de astăzi, unde contrar principiilor dreptului internaţional se duce o politică de românizare şi persecutare a etnicilor ucraineni” – pretinde Hmara, afirmând că teritoriile care au fost istoric locuite de ucraineni sunt românizate cu forţa, iar etnicii ucraineni din România, spre deosebire de etnicii români din Ucraina, sunt privaţi de dreptul la dezvoltare naţională.

El consideră că, în relaţiile cu România, autorităţile de la Kiev ar trebui să treacă de la conceptul de apărare la ofensivă, în sprijinul diasporei ucrainene care locuieşte pe teritoriul ei istoric.

Stepan Hmara avertizează că dacă România “nu îşi va schimba atitudinea discriminatorie faţă de diaspora ucraineană, Kievul va trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce priveşte minoritatea etnică română”.

Declaraţiile acestuia survin în contextul în care Comisia mixtă interguvernamentală româno-ucraineană, mandatată cu monitorizarea situaţiei minorităţilor română şi ucraineană în cele două ţări şi-a suspendat lucrările pe timp nelimitat.

Şeful Departamentului de Informare Politică din cadrul MAE de la Kiev, Oleg Voloşin, declarase – într-o conferinţă de presă la 19 august – că “Ucraina nu intenţionează să mai facă vreo concesie în disputele teritoriale cu România, astfel încât frontierele României nu vor mai fi niciodată cum au fost între 1918 şi 1940″.

“România este eternul nostru vecin, este membră a UE şi partener al nostru. Dar nimeni din conducerea Ucrainei nu va mai face niciun fel de concesii de neînţeles şi nejustificate faţă de Bucureşti. Noi dorim ca ei (românii – n.m.) să înţeleagă în cele din urmă că graniţele Ucrainei nu vor fi schimbate niciodată” – a afirmat reprezentantul diplomaţiei Kievului.

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a declarat, miercuri, că, potrivit RIA Novosti.

‘În pofida presiunii la care suntem supuşi, nu ne vom descuraja şi ne vom apăra interesele legate de construcţia canalului’, a spus şeful statului ucrainean în cadrul unei reuniuni a Comitetului pentru Reforme Economice.

Ucraina construieşte de mai mulţi ani un canal Dunăre-Marea Neagră, iar România se opune acestui proiect pe motiv că dăunează Deltei Dunării, explică agenţia rusă de presă.