Gustul legumelor româneşti este pe cale să devină istorie şi asta pentru că seminţele pe care agricultorii le sădesc şi sunt din producţia proprie ar putea fi interzise în blocul comunitar. De vină este un proiect legislativ care impune folosirea seminţelor cu productivitate crescută şi rezistenţă mare, adică cele de tip hibrid. Măsura a stârnit deja revolta mai multor ONG-uri care apără drepturile micilor producători. Comisarii europeni au aprobat, în primă fază, un proiect de lege prin care tot materialul folosit în agricultură trebuie să fie cumpărat de la producători autorizaţi. Iar asta înseamnă fie o companie producătoare de seminţe, fie înregistrarea soiului într-un catalog oficial european. Intenţia Executivului european este criticată dur de asociaţiile care produc legume ecologice. Pe lângă lipsa banilor pentru acreditarea soiului, producătorii îşi mai pun o problemă: gustul produselor se va pierde, iar asta înseamnă clienţi mai puţini. În schimb, decizia de a se folosi doar material săditor modificat genetic îi avantajează pe fermierii care mizează pe culturi rezistente şi productivitate mare. Aceştia au renunţat de multă vreme să folosească seminţele tradiţionale sădite de ţărani şi preferă să lucreze mii de hectare de teren cu seminţe de ultimă generaţie. Acest proiect de lege europeană a declanşat deja o mişcare a organizaţiilor nonprofit din agricultură la nivelul întregului continent. Există şi o petiţie pe care cei care apără drepturile micilor producători au demarat-o pentru a trage un semnal de alarmă. Seminţele ţăranilor, interzise de UE Seminţele pe care agricultorii le sădesc şi sunt din producţia proprie ar putea fi interzise de Uniunea Europeană. Comisarii europeni au aprobat un proiect legislativ care impune folosirea seminţelor cu productivitate crescută şi rezistenţă mare, adică cele de tip hibrid. Gustul şi diversitatea produselor tradiţionale vor dispărea, avertizează ONG-urile care apără drepturile micilor producători. Culturile agricultorilor obişnuiţi să sădească seminţele pe care le au din tată în fiu sunt în pericol. Comisarii europeni au aprobat, în primă fază, un proiect de lege prin care tot materialul folosit în agricultură trebuie să fie cumpărat de la producători autorizaţi. Şi asta înseamnă fie o companie producătoare de seminţe, fie înregistrarea soiului într-un registru european. „Se ridică în jur de 12.300 de euro şi un om care are zece seminţe vechi de la tatăl său, de unde găseşte el bani să îşi înscrie seminţele în catalog? Dreptul la hrană sănătoasă este un drept fundamental al omului, ori ei prin asta interzic prin îngrădirile pe care le aduc seminţelor ţărăneşti“, susține Nicolae Lalu, membru Ecoruralis. Pe lângă lipsa banilor pentru acreditarea soiului, producătorii îşi mai pun o problemă: gustul produselor se va pierde, iar asta înseamnă clienţi mai puţini. „Pun roşie de un kilogram şi are altă satisfacţie, adică are şi gust, nu numai aspect comercial. Am clienţi care dacă nu am roşie mov şi inimă de bou se întoarce şi pleacă şi nu mai întreabă ce vinzi. Se duc şi îşi caută roşia în altă parte“, explică Dorel Hodișan, producător agricol. „E acelaşi gust când folosiţi o sămânţă pe care o cumpăraţi şi nu o cultivaţi dumneavoastră? Nu. E mai bună a noastră“, atrag atenția micii fermieri. În schimb, decizia de a se folosi semințe de tip hibrid îi avantajează pe fermierii care mizează pe culturi rezistente şi productivitate mare. „Nu avem nici aceeași productivitate, nici aceeași calitate. Cercetătorii pe care îi avem în momentul de faţă lucrează în fiecare zi la soiuri noi, la soiuri şi hibrizi mai productivi“, spune un alt fermier. Organizaţiile non-profit din agricultură din Europa strâng semnături pentru a convinge organismele internaționale să nu aplice legea care ar distruge diversitatea agriculturii.